Cum băncile și guvernele centrale dau greșită
Criza monetară este o volatilitate bruscă într-o monedă care duce la speculații pe piața valutară (valutară) .
Aceste crize pot fi cauzate de o serie de elemente - inclusiv petițiile valutare sau deciziile de politică monetară - și pot fi rezolvate prin punerea în aplicare a cursurilor de schimb plutitoare sau prin evitarea politicilor monetare care luptă împotriva pieței în loc să o adopte.
Criza cauzelor valutare
Criza monetară este cauzată de o serie de factori care stau la baza, de la politicile băncilor centrale la speculații pure - și adesea dificil de prevăzut în avans.
Cauza principală a crizelor monetare în trecut a fost o eșec al băncii centrale de a menține o rată fixă la o valută străină cu rată variabilă. De exemplu, George Soros pariază că guvernul britanic nu ar putea să apere umbra britanică a lirei britanice cu Deutsche Mark din Germania, când Marea Britanie ar avea de trei ori rata inflației din Germania. În cele din urmă, Soros a fost corect și lira a scăzut brusc, netezindu-i profituri de miliarde de dolari.
Chiar și atunci când nu există nici un fel de criză, criza monetară poate evolua de la dorința unei bănci centrale de a-și susține valoarea monedei pentru a menține capitalul investițional în interiorul granițelor sale.
De exemplu, piețele emergente au înregistrat ieșiri de capital la începutul anului 2014, ceea ce a condus la deprecierea monedelor lor în întreaga piață . Băncile centrale au răspuns prin creșterea ratelor dobânzilor pentru a atrage investitorii, însă aceste rate mai mari ale dobânzii au condus la o creștere economică mai scăzută și la o valoare reală.
În alte cazuri, țările pot dori să-și păstreze moneda în mod artificial scăzută pentru a stimula cererea pentru exporturile sale.
Cel mai faimos exemplu de acest lucru a fost China, care a menținut o legătură cu dolarul american de zeci de ani. În timp ce guvernul nu a avut niciodată probleme în apărarea plăcii - datorită rezervelor sale mari din străinătate, a cauzat un dezechilibru în alte zone ale pieței.
Soluții de criză valutare
Există multe soluții posibile pentru o criză valutară, inclusiv multe măsuri preventive care pot fi luate pentru a preveni apariția unei crize.
Cea mai bună soluție pentru o criză monetară este evitarea acestora în primul rând prin măsuri preventive. Ratele de schimb plutitoare tind să evite crizele monetare, asigurând că piața stabilește întotdeauna prețul, spre deosebire de cursurile de schimb fixe unde băncile centrale trebuie să lupte împotriva pieței. De exemplu, lupta britanică împotriva lui George Soros a cerut băncii centrale să cheltuiască miliarde pentru a-și apăra moneda contra speculatorilor, lucru care sa dovedit a fi imposibil de întreținut.
Băncile centrale ar trebui, de asemenea, să evite politicile monetare care implică tranzacționarea pe piață, cu excepția cazului în care este absolut necesar pentru a preveni o criză mai largă. De exemplu, economiile de piață emergente ar fi putut accepta inevitabilitatea ieșirilor valutare și a politicilor de investiții reformate pentru a atrage investiții străine directe, în loc să încerce să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce a costat bancile centrale să mențină milioane de euro.
Ar fi putut ajuta chiar să stimuleze exporturile și să-și îmbunătățească economiile naționale.
Exemple de crize valutare
Crizele monetare au apărut cu o frecvență mai mare de la criza datoriilor din America Latină din anii 1980 și din exemplele anterioare de-a lungul istoriei.
Criza valutară din America Latină din 1994 este probabil una dintre cele mai cunoscute crize monetare. După ce economia Mexicului a început să încetinească, iar rezervele valutare s-au diminuat, investitorii au început să se teamă că țara nu și-ar fi dat datoriile. Aceste preocupări au devenit un fel de profeție care se auto-împlinise atunci când țara a fost forțată să-și devalorizeze moneda în 1994 și să majoreze ratele dobânzilor la aproape 80%, ceea ce a dus la o creștere a produsului intern brut (PIB).
Criza financiară asiatică din 1997 este un alt exemplu bine cunoscut al crizei valutare. După ce au înregistrat o creștere rapidă pe parcursul anilor '90, economiile "tigru" s-au bazat în mare măsură pe datoria externă pentru a-și finanța creșterea, astfel încât atunci când robinetele au fost oprite, s-au luptat pentru a-și achita plățile datoriei.
Ratele de schimb fixe au devenit foarte dificil de întreținut, pe măsură ce investitorul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile de neplată, iar evaluările valutare au scăzut drastic.
Lecții pentru investitori
Investitorii trebuie să fie întotdeauna conștienți de dinamica monetară atunci când iau decizii de investiții. Adesea, este posibil să se prevadă probleme majore înainte ca acestea să apară într-o oarecare măsură, deși calendarul pieței poate fi extrem de dificil. Acest lucru înseamnă că dezechilibrele valutare pot fi un moment potrivit pentru a acoperi un portofoliu împotriva riscului, mai degrabă decât pentru a face un pariu major împotriva monedei sau a țării.